- oblicit
- OBLICÍT s.f. v. OBLICI. [DLRM]Trimis de gall, 28.10.2008. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
oblici — OBLICÍ, oblicesc, vb. IV. (înv. şi pop.) 1. tranz. A dibui, a descoperi, a găsi. 2. tranz. şi intranz. A alia, a prinde de veste, a auzi. – Din sl. obličiti. Trimis de ana zecheru, 28.10.2008. Sursa: DEX 98 OBLICÍ … Dicționar Român