- numărătură
- NUMĂRĂTÚRĂ, numărături, s.f. (pop.) Numărare. – Număra + suf. -ătură.Trimis de bogdanrsb, 20.07.2002. Sursa: DEX '98NUMĂRĂTÚRĂ s. v. numărare, numărat, nu-mărătoare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenumărătúră s. f., g.-d. art. numărătúrii; pl. numărătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnumărătúră, numărătúri, s.f. (înv. şi pop.) 1. numărare, numărătoare. 2. mănunchi de fire de tort de pe răşchitor (trei) din care se fac jirebii şi păpuşi. 3. monedă veche de un florint. 4. (reg.) sumă mare de bani; bănet. 5. (reg.; în sintagmă) numărătură mare = descântec rostit la patul unui muribund.Trimis de blaurb, 11.08.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.