Dicționar Român. 2013.
nevrédnic — adj. m. (sil. vred ), pl. nevrédnici; f. sg. nevrédnicã, pl. nevrédnice … Romanian orthography
nedemn — NEDÉMN, Ă, nedemni, e, adj. Care nu este demn, nu este la înălţimea aşteptată; nevrednic. – Ne + demn (după fr. indigne). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nedemn ≠ demn, vrednic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEDÉMN … Dicționar Român
netrebnic — NETRÉBNIC, Ă, netrebnici, ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Ticălos, mizerabil, păcătos. 2. Care este lipsit de valoare, de folos, de utilitate sau de însemnătate; nefolositor, inutil. 3. (înv.), Vrednic de milă, mizerabil; umil, modest; p. ext.… … Dicționar Român
nevrednicie — NEVREDNICÍE s.f. Faptul de a fi nevrednic de ceva, de a nu merita ceva. – Nevrednic + suf. ie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nevrednicie ≠ vrednicie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime nevrednicíe s. f. (sil. vred … Dicționar Român
dârloagă — DÂRLOÁGĂ, dârloage, s.f. Cal slab, prăpădit şi bătran; mârţoagă, gloabă, dârdală. ♢ expr. A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală.… … Dicționar Român
index — ÍNDEX, (1) indexuri, s.n., (2) indecşi, s.m. 1. s.n. Listă alfabetică sau pe materii pusă la sfârşitul sau la începutul unei cărţi sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conţinute în ea, cu indicarea paginilor… … Dicționar Român
nemernic — NEMÉRNIC, Ă, nemernici, ce, adj., s.m. şi f. 1. (Om) ticălos, infam, mârşav. ♦ (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (pop.) (Om) vrednic de milă, sărman. 3. (înv.) (Om) străin, pribeag, pripăşit. – Din sl. namĕrĩnŭ care vine .… … Dicționar Român
vrednic — VRÉDNIC, Ă, vrednici, ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. ♦ Capabil, destoinic. 2. Demn de..., care merită să..., căruia i se cuvine pe drept ceva. ♢ expr. (reg.) A fi vrednic = a valora, a preţui. ♦ (Urmat de un conjunctiv sau un… … Dicționar Român
