Dicționar Român. 2013.
imprecis — IMPRECÍS, Ă, imprecişi, se, adj. Care este lipsit de precizie; vag, nesigur, neprecis. – Din fr. imprécis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imprecis ≠ exact, precis Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime IMPRECÍS adj. 1.… … Dicționar Român
confuz — CONFÚZ, Ă confuzi, e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedesluşit. 2. (Despre oameni şi manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus. Trimis de irene bujenita, 04.02.2008. Sursa: DEX 98 Confuz ≠ clar,… … Dicționar Român
vag — VAG, Ă, vagi, adj. 1. (Adesea adverbial) Lipsit de limpezime, de claritate, de precizie; neclar, nelămurit, nesigur, confuz (pentru vedere, auz sau minte). ♦ (Substantivizat, n.) Ceea ce este vag (1). 2. (anat.; în sintagma) Nerv vag (si… … Dicționar Român
difuz — DIFÚZ, Ă, difuzi, e, adj. Răspândit în toate părţile sau în diverse părţi; împrăştiat, risipit. ♦ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. – Din fr. diffus, lat. diffusus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Difuz ≠ limpede… … Dicționar Român
evaziv — EVAZÍV, Ă, evazivi, e, adj. (Adesea adverbial) Care nu exprimă o atitudine precisă, categorică; vag, ocolit. – Din fr. évasif. Trimis de ionel bufu, 14.06.2004. Sursa: DEX 98 Evaziv ≠ ferm, încredinţat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
indefinibil — INDEFINÍBIL, Ă, indefinibili, e, adj. Care nu poate fi definit, care nu se poate explica; nedeterminat, neprecis, nelămurit, nedefinibil. – In1 +definibil. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 indefiníbil adj. m., pl. indefiníbili; f.… … Dicționar Român
neclar — NECLÁR, Ă, neclari, e, adj. Care nu se vede, nu se distinge sau nu se înţelege bine. – Ne + clar. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 Neclar ≠ clar, distinct Trimis de siveco, 05.07.2008. Sursa: Antonime NECLÁR adj. 1. v. imprecis. 2 … Dicționar Român
abscons — abscóns, ă adj. greu de înţeles; obscur; abstrus. (< fr. abscons, lat. absconsus) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABSCÓNS, Ă, absconşi, se, adj. (livr.) Greu de înţeles; ascuns, tainic; (voit) obscur. – Din fr. abscons, lat. absconsus … Dicționar Român
aurantia — URÉCHE, urechi, s.f. I. 1. Fiecare dintre cele două organe ale auzului şi echilibrului, aşezate simetric de o parte şi de cealaltă a capului omului şi mamiferelor, alcătuite dintr o parte externă, una mijlocie şi una internă. ♢ expr. A fi numai… … Dicționar Român
depinde — DEPÍNDE, depínd, vb. III. intranz. 1. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat cu necesitate de..., a fi în funcţie de..., a atârna de... ♢ (Ca răspuns neprecis la o întrebare) Când se termină lucrarea? – Depinde! 2. (Despre persoane,… … Dicționar Român
