neomeneşte — NEOMENÉŞTE adv. În chip neomenesc, cu cruzime. [pr.: ne o ] – Ne + omeneşte. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 neomenéşte adv. (sil. ne o ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic NEOMENÉŞTE adv. În chip… … Dicționar Român
inuman — INUMÁN, Ă, inumani, e, adj. Care nu este uman; neomenos, crud, feroce, neuman. ♦ Care nu este caracteristic sau propriu oamenilor; p. ext. de proporţii monstruoase. – Din fr. inhumain, lat. inhumanus. Trimis de valeriu, 16.10.2008. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
neomenos — NEOMENÓS, OÁSĂ, neomenoşi, oase, adj. Lipsit de omenie, fără milă; rău; crud, neomenit. [pr.: ne o ] – Ne + omenos. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEOMENÓS adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2 … Dicționar Român
omenesc — OMENÉSC, EÁSCĂ, omeneşti, adj. 1. Care aparţine omului sau genului uman, privitor la om sau la genul uman, propriu înfăţişării sau firii omului; de om; uman. ♢ (Substantivat, n.) Omenescul unei situaţii. ♢ Aşezare omenească = denumire pentru sat … Dicționar Român
uman — UMÁN, Ă, umani, e, adj. 1. Care ţine de om sau de omenire, privitor la om sau la omenire, caracteristic omului sau omenirii; omenesc (1). ♢ Geografie umană (sau antropologică) = antropogeografie. 2. (Adesea adverbial) Care are dragoste faţă de… … Dicționar Român
