Dicționar Român. 2013.
neiertát — adj. m. (sil. ier ), pl. neiertáţi; f. sg. neiertátã, pl. neiertáte … Romanian orthography
iremisibil — IREMISÍBIL, Ă, iremisibili, e, adj. (Franţuzism) De neiertat. – Din fr. irrémissible. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 iremisíbil adj. m., pl. iremisíbili; f. sg. iremisíbilă, pl. ir … Dicționar Român
ierta — IERTÁ, iert, vb. I. tranz. 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greşeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. ♢ expr. A l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să l ierte, spun cei… … Dicționar Român
impardonabil — IMPARDONÁBIL, Ă, impardonabili, e, adj. (Franţuzism) De neiertat. – Din fr. impardonnable. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 impardonábil adj. m., pl. impardonábili; f. sg. impardonábilă, pl … Dicționar Român
iertat — IERTÁT s.n. Faptul de a ierta. – v. ierta. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Iertat ≠ neiertat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime iertát s. n. (sil. ier ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
necăzut — NECĂZÚT adj. v. neiertat, neîngăduit, neper mis. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
nedemn — NEDÉMN, Ă, nedemni, e, adj. Care nu este demn, nu este la înălţimea aşteptată; nevrednic. – Ne + demn (după fr. indigne). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nedemn ≠ demn, vrednic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEDÉMN … Dicționar Român
nepermis — ≠ permis Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEPERMÍS adj. 1. interzis, neîngăduit, oprit, proscris. (Un lucru nepermis.) 2. neiertat, neîngăduit, (înv.) necăzut. (Un gest nepermis.) 3. v. condamnabil. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
neîngăduit — ≠ permis Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEÎNGĂDUÍT adj. 1. v. nepermis. 2. neiertat, nepermis, (înv.) necăzut. (Un gest neîngăduit.) 3. v. condamnabil. Trimis de siveco, 14.05.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
remisibil — remisíbil adj. m., pl. remisíbili; f. sg. remisíbilă, pl. remisíbile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REMISÍBIL, Ă adj. Care poate fi remis; de neiertat. [cf … Dicționar Român
