- necunoştinţă
- Necunoştinţă ≠ cunoştinţăTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
impostor — IMPOSTÓR, OÁRE, impostori, oare, s.m. şi f. Persoană care caută să înşele, profitând de necunoştinţa sau de buna credinţă a oamenilor; şarlatan, mincinos. ♦ Persoană care caută să se substituie altcuiva (pentru a lucra, a profita în numele lui);… … Dicționar Român
cunoaşte — CUNOÁŞTE, cunósc, vb. III. 1. tranz. A lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă… … Dicționar Român
cunoştinţă — CUNOŞTÍNŢĂ, cunoştinţe, s.f. 1. Cunoaştere (2). ♦ expr. A avea (sau a lua) cunoştinţă de ceva = a şti, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoştinţa cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoştinţa publică = a da de ştire tuturor.… … Dicționar Român