mârâitor

MÂRÂITÓR, -OÁRE, mârâitori, -oare, adj. (Rar) Care mârâie. [pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tor.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



mârâitór adj. m. (sil. -râ-i-), pl. mârâitóri; f. sg. şi pl. mârâitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MÂRÂIT//ÓR mârâitoroáre (mârâitoróri, mârâitoroáre) rar Care mârâie; care produce mârâituri. Voce mârâitoroare. [Sil. -râ-i-] /a mârâi + suf. mârâitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX