- mândri
- MÂNDRÍ, mândresc, vb. IV. refl. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. (înv. şi pop.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MÂNDRÍ vb. 1. a se făli, a se fuduli, a se lăuda. (Are de ce se mândri cu copiii lui.) 2. v. îngâmfa.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeMÂNDRÍ vb. v. chibzui, cugeta, gândi, judeca, medita, raţiona, reflecta.Trimis de siveco, 28.01.2008. Sursa: Sinonimemândrí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mândrésc, imperf. 3 sg. mândreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. mândreáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE MÂNDRÍ mă mândrésc intranz. 1) A fi mândru; a trăi un sentiment de mândrie. 2) înv. pop. A se ţine mândru; a-şi da aere; a se făli; a se fuduli. /Din mândruTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.