mâncare

mâncare
MÂNCÁRE, (2,3) mâncări, s.f. 1. Acţiunea de a mânca şi rezultatul ei. ♢ Poftă de mâncare = apetit. De mâncare sau de-ale mâncării = hrană, alimente. ♢ loc. adj. De mâncare = comestibil. 2. (Abstract) Prânz; cină, masă. 3. (concr.) Ceea ce se mănâncă; hrană, aliment. ♢ expr. A strica mâncarea degeaba = a trăi degeaba, fără a fi de vreun folos, a nu fi bun de nimic. A o duce într-o mâncare şi într-o băutură = a petrece, a chefui întruna. ♦ Fel de bucate. ♢ expr. Asta-i altă mâncare (de peşte) = asta e cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. ♦ fig. (fam. şi depr.) Soi, fel. [pl. şi: (3) mâncăruri] – v. mânca.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MÂNCÁRE s. 1. (mai ales în vorbirea copiilor) păpare, (înv. şi pop.) ospătare, (fam.) halire, (depr.) rumegare. (mâncare felului întâi, la masă.) 2. consumare, mâncat, (înv. şi reg.) mâncătură, (fam.) halire. (După mâncare unui codru de pâine.) 3. alimentare, alimentaţie, hrănire, mâncat, nutrire, nutriţie. (În timpul mâncarerii.) 4. v. masă. 5. (concr.) aliment, hrană, (mai ales în vorbirea copiilor) papă, (livr.) nutriment, (pop.) bucate (pl.), demâncare, demâncat, legumă, merinde (pl.). de-ale gurii, (reg.) cost, tain, (Transilv., Maram. şi Bucov.) menajă, (înv.) piştă, vipt, (fam.) haleală, (fam. depr.) crăpelniţă. (Ce mâncare ai luat la drum?)
Trimis de siveco, 23.04.2008. Sursa: Sinonime

de mâncáre prep. + s. f.
Trimis de siveco, 11.08.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

mâncáre s. f., g.-d. art. mâncării; pl.(acţiuni) mâncări/(feluri de mâncare) mâncăruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÂNC//ÁRE mâncareări f. 1) v. A MÂNCA. ♢ De ale mâncareării alimente, hrană. A tăia cuiva pofta de mâncare a face să nu mai poată mânca. A fi de mâncare a fi comestibil. 2) Preparat culinar care serveşte drept hrană. mâncare de peşte. mâncareăruri reci. mâncareăruri calde. ♢ A strica mâncarearea degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. Feluri de hrană; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri, de obiecte. ♢ Asta-i altă mâncare (de peşte) a) asta-i cu totul altceva; b) acum mai înţeleg. [G.-D. mâncării; pl. şi mâncăruri] /v. a mânca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • mancare — [der. di manco ] (io manco, tu manchi, ecc.). ■ v. intr. 1. (aus. essere ) [essere presenti in quantità inadeguata o non essere presenti affatto: nell insalata manca il sale ] ▶◀ ↓ difettare, scarseggiare. ◀▶ esserci. ↑ abbondare. 2. (aus.… …   Enciclopedia Italiana

  • mancare — man·cà·re v.intr., v.tr. I. v.intr. FO I 1a. (essere) non esserci o non bastare, non essere sufficiente: manca il tempo per finire il lavoro, manca il coraggio di agire Sinonimi: scarseggiare. Contrari: abbondare, bastare. I 1b. (essere) in… …   Dizionario italiano

  • mancare — {{hw}}{{mancare}}{{/hw}}A v. intr.  (io manco , tu manchi ; aus. essere  nei sign. 1 ,  2 ,  3 ,  4 ,  5 ,  6 ; aus. avere  nei sign. 7 ,  8 ,  9 ) 1 Far difetto, essere insufficiente: nella città assediata manca il pane | Gli manca la parola,… …   Enciclopedia di italiano

  • mancare — A v. intr. 1. non esserci, non esistere, difettare, scarseggiare, far difetto, non bastare, essere insufficiente CONTR. bastare □ abbondare, sovrabbondare, eccedere, traboccare, debordare, rigurgitare 2. (+ di) essere privo, difettare □… …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • anorexie — ANOREXÍE s.f. Lipsă a poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; inapetenţă. ♦ Anorexie mintală = repulsie faţă de alimente, însoţită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie. Trimis de ana… …   Dicționar Român

  • meniu — MENÍU, meniuri, s.n. Totalitatea felurilor de mâncare servite la o masă. ♦ Listă pe care sunt scrise felurile de mâncare şi băuturile servite într un restaurant, împreună cu preţurile respective; listă de bucate. ♢ Meniu fix = masă servită (la… …   Dicționar Român

  • papă — PÁPĂ1 s.f. 1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mâncare. ♢ Compus: (reg.) papa găini = păpădie. 2. (reg.) Omletă (din ouă). – lat. pappa. Trimis de valeriu, 07.07.2005. Sursa: DEX 98  PÁPĂ2, papi, s.m. Capul Bisericii… …   Dicționar Român

  • desert — DESÉRT, deserturi, s.n. Fel de mâncare, de obicei dulciuri, fructe, brânzeturi etc., care se serveşte la sfârşitul mesei; timpul când se serveşte această mâncare. – Din fr. dessert. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98  desért s. n …   Dicționar Român

  • manquer — [ mɑ̃ke ] v. <conjug. : 1> • 1398; it. mancare, lat. mancus « manchot, défectueux » I ♦ V. intr. 1 ♦ Ne pas être, lorsqu il le faudrait; être absent, faire défaut. Ce produit manque en magasin. « Des denrées qui manquaient sur le marché »… …   Encyclopédie Universelle

  • aperitiv — APERITÍV, aperitive, s.n. 1. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). – Din fr. apéritif, lat. aperitivus. Trimis de cata,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”