muţenie

muţenie
MUŢÉNIE, muţenii, s.f. 1. Stare a celui mut, lipsă a capacităţii de a vorbi; mutism, muţie. 2. Tăcere, linişte deplină. – Mut + suf. -enie.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Muţenie ≠ gălăgie
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MUŢÉNIE s. 1. v. mutitate. 2. mutism, tăcere, (rar) muţie, (reg.) muţeală, muţitură. (Nu ieşea din muţenie lui.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

muţénie s. f. (sil. -ni-e), art. muţénia (sil. -ni-a), g.-d. art. muţéniei; pl. muţénii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MUŢÉNIE f. 1) Stare a celui mut. 2) fig. Linişte totală; tăcere deplină. /mut + suf. muţenieenie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • mutenie — mutenie, ye obs. forms of mutiny n …   Useful english dictionary

  • mutism — MUTÍSM s.n. Muţenie; p. ext. tăcere încăpăţânată. – Din fr. mutisme. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUTÍSM s. v. muţenie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mutísm s. n. Tri …   Dicționar Român

  • mutitate — MUTITÁTE s.f. (med.) Muţenie (1). – Din fr. mutité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUTITÁTE s. (med.) muţenie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  mutitáte s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • muţie — MUŢÍE, muţii, s.f. (Rar) Muţenie. – Mut + suf. ie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUŢÍE s. v. mutism, muţenie, tăcere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  muţíe s. f., art. muţía, g. d. muţíi …   Dicționar Român

  • gălăgie — GĂLĂGÍE s.f. Zgomot puternic (de glasuri, de maşini etc.); larmă, hărmălaie, tărăboi. [var.: (reg.) hălăgíe s.f.] – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Gălăgie ≠ linişte, muţenie, tăcere, liniştit Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

  • mut — MUT, Ă, muţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. ♢ expr. (Substantivat; fam.) Asta să i o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmaţiile căruia n ai… …   Dicționar Român

  • muţeală — MUŢEÁLĂ s. v. mutism, muţenie, tăcere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • muţire — MUŢÍRE, muţiri, s.f. Faptul de a muţi; muţenie, tăcere. – v. muţi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  muţíre s. f., g. d. art. muţírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • muţitură — MUŢITÚRĂ s. v. mutism, muţenie, tăcere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • tăcere — TĂCÉRE, tăceri, s.f. Faptul de a tăcea; p. ext. linişte, calm, acalmie. ♢ loc. adv. În (sau înv. întru) tăcere = fără a vorbi; fără a se destăinui. ♢ expr. A trece (ceva) sub tăcere = a trece (ceva) cu vederea, a ascunde (ceva), a omite (în mod… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”