- arginti
- ARGINTÍ vb. IV. v. arginta.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
arginti
Look at other dictionaries:
arginţi — ARGÍNŢI s. pl. v. ban, franc, gologan, para. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
argint — ARGÍNT (1) s.n., (2) arginţi, s.m. 1. s.n. (Adesea fig.) Metal preţios de culoare albă strălucitoare, maleabil şi ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci şi cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere… … Dicționar Român
Панэ — Панэ, Саша Саша Панэ Saşa Pană Александру Биндер Alexandru Binder Дата рождения: 8 августа 1902(1902 08 08) Место рождения … Википедия
Панэ, Саша — Саша Панэ Saşa Pană Александру Биндер Alexandru Binder Дата рождения: 8 августа 1902(1902 08 08) Место рождения … Википедия
alb — ALB, Ă, albi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ♢ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spaţiu nescris… … Dicționar Român
arginta — ARGINTÁ, argintez, vb. I. tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subţire de argint (1); a argintui. ♦ fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [var.: (înv) argintí vb. IV] – Din argint. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
argintiu — ARGINTÍU, ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) Care are culoare şi strălucirea argintului (1); argintos. ♦ fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Argint + suf. iu. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ARGINTÍU adj. (rar)… … Dicționar Român
ban — BAN1, bani, s.m. 1. Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2.… … Dicționar Român
filarghirie — filarghiríe s.f. (înv.) iubire de arginţi, arghirofilie, simonie. Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR filarghiríe s.f. – Avariţie, zgîrcenie. gr. φιλαργυρία (sec. XVIII, înv.). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
