Dicționar Român. 2013.
clipocire — CLIPOCÍRE1, clipociri, s.f. Clipoceală1. – v. clipoci1. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 CLIPOCÍRE2, clipociri, s.f. (reg.) Clipoceală2. – v. clipoci2. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
clipocit — CLIPOCÍT s.n. Clipoceală1. [var.: (reg.) clipotít s.n.] – v. clipoci1. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 CLIPOCÍT s. clipoceală, clipocire, murmur, susur, susurare, şoaptă, şopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit … Dicționar Român
murmur — MÚRMUR, murmure, s.n. 1. Succesiune de sunete (slab şi monoton articulate), de cuvinte rostite încet şi neclar; zgomot confuz de voci; rumoare, murmuială. ♦ p. anal. Zgomot surd şi continuu produs de un motor sau de o maşină în acţiune; zumzet,… … Dicționar Român
murmura — MURMURÁ, múrmur, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedesluşit, monoton, şoptit. ♦ intranz. A protesta cu jumătate de glas; a se plânge, a cârti, a bombăni. 2. intranz. (La pers. 3) A produce un zgomot uşor … Dicționar Român
