convenabil — CONVENÁBIL, Ă, convenabili, e, adj. Care convine sau poate conveni; potrivit, acceptabil; mulţumitor, satisfăcător; avantajos. ♦ (Despre preţuri sau mărfuri) Ieftin. – Din fr. convenable. Trimis de IoanSoleriu, 30.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
satisfăcător — SATISFĂCĂTÓR, OÁRE, satisfăcători, oare, adj. Care satisface; mulţumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Satisfăcător ≠ nemulţumitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
îndestulător — ÎNDESTULĂTÓR, OÁRE, îndestulători, oare, adj. Care este în cantitate suficientă; care îndestulează, satisface. ♦ (Adverbial) Îndeajuns. – Îndestula + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNDESTULĂTÓR adj. 1. v. suficient. 2.… … Dicționar Român
acceptabil — ACCEPTÁBIL, Ă, acceptabili, e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Din fr. acceptable, lat. acceptabilis. Trimis de ana zecheru, 24.03.2008. Sursa: DEX 98 Acceptabil ≠ inacceptabil, neacceptabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
bucura — BUCURÁ, búcur, vb. I. refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (peior.) A râvni la...; … Dicționar Român
fără — FẮRĂ, conj., prep. I. (Urmat de o propoziţie circumstanţială de mod sau de un infinitiv care îi ţine locul, are valoarea unei negaţii) A ascultat fără să răspundă nimic. ♦ (Urmat de o propoziţie concesivă sau de un infinitiv care îi ţine locul)… … Dicționar Român
mult — MULT, Ă, mulţi, te, adj., adv. 1. adj. Care se află în mare număr, în cantitate mare sau în sorturi diferite; de intensitate deosebită, de proporţii mari, de durată lungă. ♢ loc. adv. De (mai) multe ori sau in (mai) multe rânduri = în mod repetat … Dicționar Român
mulţămitor — MULŢĂMITÓR, OÁRE adj. v. mulţumitor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
nemulţumitor — NEMULŢUMITÓR, OÁRE, nemulţumitori, oare, adj. (reg.) Nerecunoscător; nemulţumit. [var.: nemulţămitór, oáre adj.] – Ne + mulţumi + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nemulţumitor ≠ mulţumitor, satisfăcător Trimis de… … Dicționar Român
nesatisfăcător — NESATISFĂCĂTÓR, OÁRE, nesatisfăcători, oare, adj. Care nu satisface o dorinţă, o necesitate, o exigenţă. ♦ Care nu corespunde unor norme, criterii, exigenţe. – Ne + satisfăcător. Trimis de GabiAlex, 09.06.2004. Sursa: DEX 98 Nesatisfăcător ≠… … Dicționar Român
