- moceră
- MÓCERĂ s. v. mâl, mocirlă, nămol, noroi.Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: Sinonimemóceră (-re), s.f. – (Maram.) Mlaştină, smîrc. Rut. močar (Candrea), sl. moča, din sl. mokrŭ "udat". – Der. moceriţă (var. mocioriţă), s.f. (mlaştină), din bg. močor; mocirlă, s.f. (mlaştină, smîrc; gunoi, mediu corupt), mr. mucirlă, cu suf. expresiv -irlă, cf. ciocîrlă (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 381; Cihac, II, 200; Berneker, II, 70; Conev 40), cf. pol. moczyła, mag. mocsolya, bg., sb., cr. mocar; mocirlos (var. Maram. mociros), adj. (mlăştinos); morşilă, s.f. (Banat, mocirlă). cf. mocrotă.Trimis de blaurb, 29.04.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.