- mocrotă
- mócrotă s.f. (înv.) umoare.Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DARmócrotă (-te), s.f. – Umoare, secreţie. sl. mokrota, din mokrŭ "umed". sec. XVI, înv. cf. moceră.Trimis de blaurb, 29.04.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
moceră — MÓCERĂ s. v. mâl, mocirlă, nămol, noroi. Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: Sinonime móceră ( re), s.f. – (Maram.) Mlaştină, smîrc. Rut. močar (Candrea), sl. moča, din sl. mokrŭ udat . – Der. moceriţă (var. mocioriţă), s.f. (mlaştină), din bg … Dicționar Român