moacă

moacă
MOÁCĂ, moace, s.f. 1. (fam.) Cap. 2. Epitet dat unei persoane încete, leneşe.
Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC

MOÁCĂ, moace, s.f. 1. Bâtă ciobănească, ciomag. 2. (iht., Olt.) Zglăvoacă. 3. (Argou) Falcă; p. e x t. Cap, figură. 4. (În forma moache) Femeie proastă, lipsită de vioiciune, înceată la lucru. – Variantă: moache s.f.
Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLC

MOÁCĂ, moace, s.f. 1. (pop.) Bâtă lungă şi groasă cu măciulie la un capăt; măciucă. 2. (arg.) Cap; figură. ♢ expr. (fam.) A o lua la moacă = a primi o bătaie zdravănă. 3. (fam.) Persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneşă. 4. (iht.; reg.) Zglăvoacă. [var.: moc s.m.] – et. nec.
Trimis de LauraGellner, 31.01.2005. Sursa: DEX '98

MOÁCĂ s. v. bâtă, cap, ciomag, măciucă, mormoloc, zglăvoacă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

moácă s. f., g.-d, art. moácei; pl. moáce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MOÁ//CĂ moacăce f. 1) pop. Bâtă ciobănească. 2) Băţ mare, gros şi noduros, având o măciulie la un capăt; bâtă; ciomag; ghioagă; măciucă. 3) pop. Ansamblu de trăsături specifice feţei; chip; figură; cap. 4) fam. Persoană (mai ales de sex feminin) proastă, fără vioiciune şi înceată la lucru. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

moácă (moáce), s.f. – 1. Măciucă, ghioagă. – 2. Căpăţînă, devlă. – 3. Cap de dovleac, persoană ignorantă. – 4. Domnişoară, tinerică. – 5. Zglăvoacă. – 6. Mormoloc. – 7. Barbun (Cottus gobio). Creaţie expresivă, pornind de la *moc, formă neastestată, care indică ideea de "obiect rotund", cf. coc (Iordan, Dift., 208; Philippide, Principii, 61; Iordan, BF, IV, 183). Legătura care s-a încercat să se stabilească cu sb., cr. muk "tăcere" (Loewe 71) nu pare posibilă. – Der. moche, s.f. (toantă, proastă); moachiţă, s.f. (proastă, neroadă); mochiu, s.m. (prost, imbecil); măcău, s.n. (Bucov., Mold., ghioagă); mocan, s.m. (ţopîrlan, nătîng; om de munte ardelean, cioban din Transilvania), cu suf. -an (der. din mag. mokány "ţăran", propusă de Cihac, II, 516, nu e posibilă); mocancă, s.f. (ţărancă din Transilvania, transilvăneancă); mocăncuţă, s.f. (un dans popular; arg., hîrtie de 500 lei), la care ultimul sens se explică prin efigia acelei emisiuni; mocănesc, adj. (rustic; pastoral); mocănos, adj. (nerod, nătărău); mocîrţan, s.m. (nerod); mocofan, s.m. (nerod); mogîrlan, s.m. (bădăran, necioplit); modîrlan, s.m. (nerod); mocîrţă (var. mogîrlă), s.f. (nerod); mogîrdan (var. mogîldan, mogîdău), s.m. (bădăran, nerod; măscărici); mogîndă, mogîrdă, mogîldeaţă, mogîrdeaţă, Trans. mohoandă, mohîndeaţă, mohondeaţă, Mold. măgăiaţă, mogoiaţă), s.f. (pocitanie, necioplit); moglan, s.m. (ţăran); modoran (var. modoroi), s.m. (Mold., Trans., ţăran); mohoandă, s.f. (Trans., toantă, proastă); modîlcă, s.f. (tumoare, gîlcă); modîlcos, adj. (cu umflături). Pentru unele din aceste cuvinte s-au căutat etimologii străine. Modîrlan a fost pus în legătură cu sb. mučurli (Cihac, II, 201); modoran cu ţig. (Graur 173); modoroi cu mag. mogor(va) "morocănos" (Cihac, II, 516) sau cu modur (Candrea); şi modîlcă ar fi în loc de *mogîlcă, din rut. mogilka "gorgan" (Cihac, II, 204; Bogrea, Dacor., IV, 834). – cf. mocăi.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Moacsa — Original name in latin Moaca Name in other language Maksa, Moacsa, Moaca State code RO Continent/City Europe/Bucharest longitude 45.86667 latitude 25.96667 altitude 533 Population 2274 Date 2012 06 12 …   Cities with a population over 1000 database

  • mocan — MOCÁN, mocani, s.m. Nume dat locuitorilor din regiuinile muntoase (în special în Transilvania); cioban din aceste regiuni. Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC  MOCÁN, mocani, s.m. Locuitor (român) din regiunile muntoase (în special ale… …   Dicționar Român

  • Моканы — (также мокане, мокани; рум. MOCÁN, mocani от слова моакэ, Moacă «пастушеский посох»)  субэтническая группа в составе румынского народа, дольше всего сохранявшая традиционный полукочевой образ жизни валахов, сопряжённый с занятием… …   Википедия

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • ciomag — CIOMÁG, ciomege, s.n. Băţ mare şi gros, adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete; bâtă. ♦ Lovitură, bătaie dată cuiva cu un astfel de băţ. – Din tc. çomak. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIOMÁG s. bâtă, măciucă,… …   Dicționar Român

  • ghioagă — GHIOÁGĂ, ghioage, s.f. 1. Armă veche de luptă, alcătuită dintr un fel de ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat şi ghintuit. p.gener. Ciomag, bâtă, măciucă. 2. Capătul bombat, de obicei ghintuit, al unei ghioage (1). – et. nec. Trimis de… …   Dicționar Român

  • iarma — iarmá s.m. (reg.) somn mijlociu (peşte), pană, iaprac, somotei, moacă. Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DAR  iarmá s.m. – Somn de mărime mijlocie. tc. yarma despicat, crăpat (DAR). Trimis de blaurb, 05.12.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • moache — MOÁCHE s.f. v. moacă. Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DLRLC …   Dicționar Român

  • moc — s.m. v. moacă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • mocăi — MOCĂÍ, mócăi, vb. IV. intranz. şi refl. (pop. şi fam.) 1. A lucra încet, fără spor; a (se) moşmondi, a (se) mocoşi. 2. A pierde vremea cu nimicuri; a tândăli. [prez. ind. şi: mocăiesc] – et. nec. cf. m o a c ă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”