mizerie

mizerie
MIZÉRIE, mizerii, s.f. 1. Stare de extremă sărăcie, situaţie nenorocită, vrednică de plâns. – loc. adj. De mizerie = sărăcăcios; sărac; cu care nu se poate trăi. ♦ Aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine. 2. Ceea ce provoacă neplăceri, greutăţi, suferinţă, griji, necazuri. – Din lat. miseria, fr. misère.
Trimis de LauraGellner, 24.02.2006. Sursa: DEX '98

Mizerie ≠ belşug, bogăţie, bunăstare, opulenţă, prosperitate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MIZÉRIE s. 1. v. sărăcie. 2. sărăcie, (pop.) scăpătare, (înv. şi reg.) ticală, (înv.) scăpăciune, scăpătăciune. (A murit în mizerie.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mizérie s. f. (sil. -ri-e), art. mizéria (sil. -ri-a), g.-d. art. mizériei; (griji, necazuri) pl. mizérii, art. mizériile (sil. -ri-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MIZÉRI//E mizeriei f. 1) Sărăcie extremă; calicie. 2) Aspect exterior care denotă sărăcie, murdărie sau dezordine. 3) Factor care provoacă o stare mizeră (greutăţi, griji, neplăceri, necazuri, suferinţe). [G.-D. mizeriei; Sil. -ri-e] /<lat. miseria, fr. misere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MIZÉRIE s.f. 1. Stare de sărăcie extremă. ♢ De mizerie = sărăcăcios, insuficient. ♦ Aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns, de milă. 2. (La pl.) Lipsuri, griji; neplăceri, supărări, şicane. [gen. -iei. / < lat. miseria, cf. fr. misère].
Trimis de LauraGellner, 07.11.2006. Sursa: DN

MIZÉRIE s. f. 1. stare de sărăcie extremă. ♢ aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns. 2. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, şicane. (< lat. miseria, fr. misère)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • mizérie — s. f. (sil. ri e), art. mizéria (sil. ri a), g. d. art. mizériei; (griji, necazuri) pl. mizérii, art. mizériile (sil. ri i ) …   Romanian orthography

  • crapulos — CRAPULÓS, OÁSĂ, crapuloşi, oase, adj. (Rar) Care este în decădere, în stare de mizerie morală; vicios, viciat. ♦ Hoţesc, tâlhăresc. – Din fr. crapuleux. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  crapulós adj. m., pl. crapulóşi; f. sg.… …   Dicționar Român

  • pauper — PAUPÉR, Ă, pauperi, e, adj. (livr.) Lipsit de mijloace de existenţă; ajuns în mizerie, în stare de sărăcie; foarte sărac. – Din lat. pauper. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  PAUPÉR adj. v. biet, nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman.… …   Dicționar Român

  • pauperiza — PAUPERIZÁ, pauperizez, vb. I. tranz. (Livr). A reduce la stare de sărăcie extremă, la mizerie. – Din fr. paupériser. Trimis de seby44, 13.08.2004. Sursa: DEX 98  PAUPERIZÁ vb. v. sărăci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pauperizá …   Dicționar Român

  • penurie — PENURÍE s.f. (livr.) Lipsă a unor lucruri necesare; spec. lipsă a mijloacelor de trai; sărăcie, mizerie. – Din fr. pénurie. Trimis de ana zecheru, 21.05.2008. Sursa: DEX 98  PENURÍE s. v. lipsă, mizerie, nevoie, sărăcie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • privaţiune — PRIVAŢIÚNE, privaţiuni, s.f. (livr.) Faptul de a fi privat sau de a se priva de ceva; (de obicei la pl.) lipsă, sărăcie, mizerie. [pr.: ţi u ] – Din fr. privation. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  PRIVAŢIÚNE s. v. lipsă, mizerie,… …   Dicționar Român

  • promiscuitate — PROMISCUITÁTE s.f. Amestec de indivizi foarte diferiţi pe care îi reuneşte un mod de viaţă dubios şi contradictoriu şi un comportament necuviincios. ♦ Convieţuire în condiţii de mizerie sau de imoralitate a mai multor persoane de sex diferit. [pr …   Dicționar Român

  • tic — TIC1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului, bătăile inimii etc., tic tac. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  TIC2, ticuri, s.n. Mişcare convulsivă, bruscă, spasmodică şi repetată,… …   Dicționar Român

  • calicie — CALICÍE s.f. 1. Sărăcie (extremă); calicenie. 2. Zgârcenie, avariţie. – Calic + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Calicie ≠ galantomie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CALICÍE s. v. zgârcenie. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • culege — CULÉGE, culég, vb. III. tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. ♢ expr. A culege (pe cineva) de pe drumuri = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu i mijloace de trai şi adăpost. ♦ fig. A dobândi, a obţine, a căpăta. A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”