mistui

mistui
MISTUÍ, místui, vb. IV. 1. tranz. A transforma alimentele introduse în organism în substanţe direct asimilabile de organism; a digera. ♢ expr. A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. tranz. A distruge, a nimici. ♦ refl. A înceta să mai existe; a dispărea, a pieri. ♦ tranz. şi refl. spec. A (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenuşă. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. tranz. şi refl. fig. A (se) chinui sufleteşte, a (se) distruge moral şi fizic (încetul cu încetul). 4. tranz. şi refl. A (se) face nevăzut; a (se) ascunde; a (se) dosi. [prez. ind. si: mistuiesc] – Din magh. emészteni.
Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MISTUÍ vb. 1. v. digera. 2. a distruge, a nimici, a prăpădi. (Revărsarea a mistui totul în calea ei.) 3. v. arde. 4. v. ascunde.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MISTUÍ vb. v. dispărea, pierde, pieri, salva, scăpa, scoate, suferi, suporta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mistuí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. místuie, imperf. 3 sg. mistuiá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A MISTUÍ místui tranz. 1) (alimente) A transforma în substanţe asimilabile de organism; a digera. 2) fig. A consuma până la terminare; a epuiza. Boala i-a mistuit puterile. ♢ A nu mistui pe cineva (sau ceva) a nu putea suferi pe cineva (sau ceva). 3) A supune unor chinuri sufleteşti; a chinui. 4) A face să se mistuie. /<ung. emészt
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE MISTUÍ mă místui intranz. 1) A se distruge prin ardere; a se transforma în cenuşă. 2) A înceta să mai fie în câmpul de vedere al cuiva; a se face nevăzut; a se evapora; a dispărea; a eclipsa. 3) fig. A pierde treptat vigoarea fizică şi/sau morală (sub influenţa unor factori nocivi). /<ung. emészt
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mistuí (-uésc, mistuít), vb. – 1. A digera. – 2. A consuma, a devora. – 3. A suprima, a anihila. – 4. A ţine ascuns, a face să dispară. – var. amistui. Mag. emészteni (Cihac, II, 516; Tiktin; Mîndrescu 173; Gáldi, Dict., 83). – Der. mistuitor, adj. (devorator, vorace).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Mistui — (Mistrowi, Mistowi), um 960–90 Fürst der Obotriten …   Pierer's Universal-Lexikon

  • mistuí — vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. místuie, imperf. 3 sg. mistuiá …   Romanian orthography

  • digera — DIGERÁ, digér, vb. I. tranz. (Adesea fig.) A mistui alimentele. [prez. ind. şi: digerez] – Din fr. digérer, lat. digerere. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DIGERÁ vb. ( …   Dicționar Român

  • Abodrites — Les Abodrites (ou Obotrides) formaient un peuple slave, proche des Vélètes, établi au VIe siècle dans les régions connues aujourd hui sous le nom de Holstein et de Mecklembourg, au Nord Est de l Allemagne actuelle. Leur capitale était… …   Wikipédia en Français

  • Obodrites — Abodrites Les Abodrites (ou Obotrides) formaient un peuple slave, proche des Vélètes, établi au VIe siècle dans les régions connues aujourd hui sous le nom de Holstein et de Mecklembourg, au Nord Est de l Allemagne actuelle. Les Abodrites… …   Wikipédia en Français

  • Obotrides — Abodrites Les Abodrites (ou Obotrides) formaient un peuple slave, proche des Vélètes, établi au VIe siècle dans les régions connues aujourd hui sous le nom de Holstein et de Mecklembourg, au Nord Est de l Allemagne actuelle. Les Abodrites… …   Wikipédia en Français

  • devora — DEVORÁ, devorez, vb. I. tranz. (Despre animale şi, ir., despre oameni) A mânca cu lăcomie, a înghiţi pe nemestecate. ♦ fig. A consuma, a mistui, a înghiţi. Focul a devorat casa. ♢ expr. A devora o carte = a citi o carte de la un capăt la altul cu …   Dicționar Român

  • mistuitor — MISTUITÓR, OÁRE, mistuitori, oare, adj. 1. Care mistuie (2); distrugător, nimicitor. 2. fig. Care chinuieşte (sufleteşte), care distruge moral şi fizic (încetul cu încetul). [pr.: tu i ] – Mistui + suf. tor. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • Bogislaw — Bogislaw, slaw. Name, d.i. Gottes Ruhm. Bes. bekannt sind unter diesen Namen folgende Fürsten von Pommern: 1) B., jüngster Sohn des Wendenfürsten Mistui, erhielt nach seines Vaters Tode mit seinem älteren Bruder, Ratibor, Pommern; Ratibors Söhne… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”