- miorcoteală
- MIORCOTEÁLĂ s. v. ocăcăit, orăcăială, orăcăire, orăcăit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
miorc — interj. Cuvânt care imită orăcăitul broaştelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 MIORC interj. oac!, (reg.) orac! (Broasca face: miorc!) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
orăcăit — ORĂCĂÍT, orăcăituri, s.n. Acţiunea de a orăcăi şi rezultatul ei; strigăt caracteristic broaştei; orăcăială, orăcăire. ♦ fig. Amestec de voci, gălăgie. ♦ (fam.) Plânset, scâncet de copil mic. – v. orăcăi. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român