- mijlociu
- MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. Care se găseşte la mijlocul unei linii, al unei suprafeţe, al unui spaţiu etc. ♢ Deget mijlociu (şi substantivat, n.) = deget care se află între arătător şi inelar. 2. (Adesea substantivat) Care este al doilea dintre mai mulţi fraţi, considerat în raport cu aceştia; mezin. 3. Care se situează între extrema superioară şi cea inferioară în ceea ce priveşte dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, potrivit, mediu2. 4. (Sport; în sintagmele) Categorie mijlocie (mare) (şi substantivat, f.) = categorie de greutate la box, lupte şi haltere, situată între semimijlocie şi semigrea. Categorie mijlocie (mică) (şi substantivat f.) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 şi 71 kg la box şi 68 şi 73 kg la lupte. – Mijloc + suf. -iu.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MIJLOCÍU adj., s. 1. adj. potrivit. (De statură, de mărime mijlociu.) 2. adj., s. (pop.) mezin, (reg.) mijlocin. (Fratele mijlociu.) 3. adj. mediu. (De calitate, de vârstă mijlociu.) 4. adj. v. mediocru.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemijlocíu adj. m., f. mijlocíe; pl. m. şi f. mijlocíiTrimis de siveco, 05.03.2008. Sursa: Dicţionar ortograficMIJLOC//ÍU mijlociuíe (mijlociuíi) 1) Care se află la mijloc (între două limite); de mijloc; mediu. Statură mijlociue. ♢ Deget mijlociu cel de al treilea deget, aflat între arătător şi inelar. 2) pop. (despre fraţi) Care s-a născut între alţi doi. /mijloc + suf. mijlociuiuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.