Dicționar Român. 2013.
migală — MIGÁLĂ s.f. Minuţiozitate şi scrupulozitate în efectuarea unei munci; muncă făcută cu multă răbdare şi meticulozitate; migăleală. – Din migăli (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIGÁLĂ s. atenţie, grijă,… … Dicționar Român
migoroşeală — MIGOROŞEÁLĂ s. v. atenţie, grijă, meticulo zitate, migală, migăleală, minuţiozitate, scrupulozitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
migăli — MIGĂLÍ, migălesc, vb. IV. tranz. şi intranz. A lucra cu răbdare şi cu minuţiozitate; a bunghini. ♦ A lucra fără spor. [var.: migăí vb. IV] – et. nec. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A migăli ≠ a se pripi Trimis de siveco,… … Dicționar Român
milcoşeală — MILCOŞEÁLĂ s. v. atenţie, grijă, meticulo zitate, migală, migăleală, minuţiozi tate, scrupulozitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
minuţie — MINÚŢIE s.f. (livr.) Minuţiozitate. ♦ ♢ loc. adv. Cu minuţie = amănunţit, minuţios, meticulos. [acc. şi: minuţíe] – Din fr. minutie. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 MINÚŢIE s. v. atenţie, grijă, meticulozitate, migală,… … Dicționar Român
mocăială — MOCĂIÁLĂ, mocăieli, s.f. Faptul de a (se) mocăi. [pr.: că ia ] – Mocăi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOCĂIÁLĂ s. migăleală, mocoşeală, mocoşire, moşmondeală, ticăială, (pop.) tândăleală, tândă litură. (mocăială… … Dicționar Român
negăială — negăiálă1, negăiéli, s.f. (înv.) piedică, obstacol. Trimis de blaurb, 28.07.2006. Sursa: DAR negăiálă2, s.f. (reg.) migăleală. Trimis de blaurb, 28.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pigală — pigálă s.f. (reg.) migală, migăleală. Trimis de blaurb, 20.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
piguleală — PIGULEÁLĂ, piguleli, s.f. (pop.) Faptul de a piguli; p. ext. lucru care se face cu migală, pe încetul. – Piguli + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98 PIGULEÁLĂ s. v. atenţie, grijă, meticulo zitate, migală, migăleală,… … Dicționar Român
pigulitură — pigulitúră, pigulitúri, s.f. (înv. şi reg.) migală, migăleală. Trimis de blaurb, 20.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
