apătos

apătos
APĂTÓS, -OÁSĂ, apătoşi, -oase, adj. Care conţine multă apă, care este îmbibat cu apă; apos. – lat. *aquatosus sau din apă (după sănătos, secetos etc.).
Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX '98

APĂTÓS adj. apos, (reg.) puhav, (Bucov.) toplicios. (Un teren apătos.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

apătós adj. m., pl. apătóşi; f. sg. apătoásă, pl. apătoáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • posleţi — posleţí, pers. 3 sg. posleţéşte, vb. IV refl. (reg.; despre rachiu) a deveni apătos, a se face apătos (mai ales la sfârşitul distilării). Trimis de blaurb, 20.08.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • apos — APÓS, OÁSĂ, apoşi, oase, adj. 1. Care conţine (prea multă) apă, bogat în apă. 2. Care seamănă cu apa. ♢ Umoare apoasă = lichid transparent care se află între corneea şi cristalinul ochiului. – lat. aquosus. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • apă — ÁPĂ, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, fără gust şi fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelişurile Pământului. ♢ Apă neagră = glaucom. ♢ expr. Apă de ploaie = vorbe fără conţinut, vorbe goale; (concr.) lucru fără… …   Dicționar Român

  • fleace — fleáce s.f. sg. (reg.) lapoviţă; noroi apătos. Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) …   Dicționar Român

  • lăcovişte — LĂCOVÍŞTE, lăcovişti, s.f. (reg.) Loc apătos, mocirlos, mlăştinos. var.: lácovişte s.f.] – cf. bg., scr. l o k v a băltoacă . Trimis de LauraGellner, 18.05.2004. Sursa: DEX 98  lăcovíşte/lacovíşte s. f., g. d …   Dicționar Român

  • mocrină — mocrínă s.f. (reg.) loc apătos, mocirlos. Trimis de blaurb, 11.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • puhav — PÚHAV, Ă, puhavi, e, adj. 1. (Despre oameni şi despre părţi ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (şi umflată); umflat, buhăit. 2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din scr. buhav. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98  PÚHAV adj.… …   Dicționar Român

  • sitios — sitiós adj. (reg.; despre terenuri) care conţine multă apă; apătos, mlăştinos, mocirlos. Trimis de blaurb, 13.12.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • strichaveţă — strichavéţă, strichavéţe, s.f. (reg.) loc apătos, mocirlos. Trimis de blaurb, 22.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”