Dicționar Român. 2013.
micutel — MICUTÉL adj. v. micuţ, mititel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
micuţ — MICÚŢ, Ă, micuţi, e, adj., s.m. 1. adj. Diminutiv al lui mic; mititel, micşor. 2. s.n. (reg.) Vagonet în formă de căldare, în care se descarcă şi se transportă zgura de la furnal. – Mic + suf. uţ. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
mititel — MITITÉL, EÁ, ÍCĂ, mititei, ele, adj., s.m. 1. adj. Diminutiv al lui mic; micuţ. ♢ expr. De mititel = de mic copil; de tânăr. A se face mititel = a se strânge (pentru a nu fi văzut); p. ext. a lua o atitudine modestă, umilă (în faţa cuiva). ♦… … Dicționar Român
mic — MIC, Ă, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obişnuite; de proporţii reduse. ♢ Literă mică = minusculă. Degetul (cel) mic = cel mai subţire şi mai scurt dintre degete, aşezat lângă inelar. ♢ loc. adv. În mic = pe scară redusă, fără amploare.… … Dicționar Român
