- micsandră
- MICSÁNDRĂ, micsandre, s.f. Numele a două plante erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina simplă sau ramificată, cu frunzele acoperite cu peri cenuşii, cu flori albe, roşii, albastre sau violete, plăcut mirositoare; micşunea, vioară-roşie (Matthiola incana şi annua). ♢ Compus: micsandră-sălbatică (sau -de-munte) = plantă erbacee cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare (Erysimum officinalis). – et. nec.Trimis de LauraGellner, 30.05.2004. Sursa: DEX '98MICSÁNDRĂ s. (bot.) 1. (Matthiola incana şi annua) micşunea, (reg.) foaltină, garoafă, şivoi, levcoaie-roşie, vioară-roşie, viorea-roşie, (prin Transilv.) pruvireag. 2. v. micşunea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeMICSÁNDRĂ s. v. toporaş, violetă, viorea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemicsándră s. f., g.-d. art. micsándrei; pl. micsándreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMICSÁNDR//Ă micsandrăe f. Plantă erbacee decorativă, cu tulpina ramificată, cu flori albe, roşii sau violete, plăcut mirositoare. [G.-D. micsandrei] /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXmicsándră (micsándre), s.f. – Plantă (Matthiola incana). Origine nesigură. Pare să existe o anumită legătură cu micşunea (Philippide, Principii, 151; Tiktin), dar der. nu e clară.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.