apropria

apropria
APROPRIÁ vb. a-şi atribui, a-şi însuşi. (Îşi apropria ceva ce nu i se cuvine de drept.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

APROPRIÁ vb. v. adapta, potrivi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

apropriá (a face propriu) vb. (sil. -pro-pri-a), ind. prez. 1 sg. apropriéz, 3 sg. şi pl.apropriáză, 1 pl. apropriém (sil. -pri-em); ger. apropriínd (sil. -pri-ind)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A APROPRI//Á apropriaéz tranz. (maşini, instalaţii, întreprinderi etc.) A asigura cu proviziile necesare pentru funcţionare sau pentru activitate; a alimenta. /<fr. approprier, lat. appropiare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

APROPRIÁ vb. I. tr. 1. A-şi însuşi un lucru (străin). 2. A face (ceva) să devină potrivit pentru un scop anumit. [pron. -pri-a, p.i., 3,6 -iază, ger. -iind, part. -iat. / < fr. approprier, cf. lat., it. appropriare].
Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN

APROPRIÁ vb. tr. 1. a-şi însuşi lucruri sau bunuri străine; a-şi atribui. 2. a face să devină potrivit (pentru). (< fr. approprier, lat. appropriare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • apropriá — vb. (sil. pro pri a), ind. prez. 1 sg. apropriéz, 3 sg. şi pl.apropriázã, 1 pl. apropriém (sil. pri em); conj. prez. 3 sg. şi pl. apropriéze; ger. apropriínd (sil. pri ind) …   Romanian orthography

  • apropriat — APROPRÍA, apropriez, vb. I. tranz. 1. A şi însuşi un lucru (străin). 2. A face ca un lucru să fie potrivit pentru un anumit scop. [pr.: pri a] – Din fr. approprier, lat. appropriare. Trimis de cata, 16.12.2008. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • apropriere — APROPRIÉRE, aproprieri, s.f. Acţiunea de a apropria. [pr.: pri e ] – v. apropria. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98  APROPRIÉRE s. atribuire, însuşire. (apropriere unui lucru care nu i se cuvine de drept.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • însuşi — ÎNSUŞÍ, însuşesc, vb. IV. tranz. 1. A pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire, a şi apropria. ♦ A şi aroga un drept. 2. A asimila, a dobândi cunoştinţe, idei, opinii (temeinice) într un domeniu; a învăţa. ♦ A fi de acord cu opinia cuiva, a… …   Dicționar Român

  • adapta — ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerinţe; a face potrivit pentru întrebuinţare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. tranz. şi refl. (biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. refl.… …   Dicționar Român

  • atribui — ATRIBUÍ, atríbui, vb. IV. tranz. 1. A da, a acorda, a conferi. 2. A pune ceva pe seama, în socoteala cuiva. – Din fr. attribuer, lat. attribuere. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ATRIBUÍ vb. 1. (înv. şi reg …   Dicționar Român

  • apropriador — |ô| adj. 1. Que apropria. • s. m. 2. Operário chapeleiro que faz apropriagem.   ‣ Etimologia: apropriar + dor …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • forrageador — |ô| adj. s. m. 1. Que ou aquele que forrageia. 2. Plagiário. 3. O que se apropria das ideias dos outros …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • tecnografia — s. f. Conhecimento dos processos de elaborar os corpos, transformando os em objetos que o homem apropria aos seus usos …   Dicionário da Língua Portuguesa

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”