apropriere

apropriere
APROPRIÉRE, aproprieri, s.f. Acţiunea de a apropria. [pr.: -pri-e-] – v. apropria.
Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX '98

APROPRIÉRE s. atribuire, însuşire. (apropriere unui lucru care nu i se cuvine de drept.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

apropriére s. f. (sil. -pro-pri-e-), g.-d. art. apropriérii; pl. apropriéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

APROPRIÉRE s.f. Acţiunea de a(-şi) apropria şi rezultatul ei. [< apropria].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • atribuire — ATRIBUÍRE, atribuiri, s.f. Acţiunea de a atribui. – v. atribui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ATRIBUÍRE s. 1. v. apropriere. 2. v. conferire. 3. v. distribuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • însuşire — ÎNSUŞÍRE, însuşiri, s.f. 1. Acţiunea de a şi însuşi şi rezultatul ei. 2. Trăsătură distinctivă; caracteristică. ♦ Talent, înclinaţie. – v. însuşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSUŞÍRE s. 1. v. apropriere. 2. deprindere,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”