premergător — PREMERGĂTÓR, OÁRE, premergători, oare, adj. Care premerge, precedă ceva sau pe cineva. ♦ (Substantivat) Precursor, predecesor, înaintaş. – Pre1 + mergător (după fr. précurseur). Trimis de oprocopiuc, 09.04.2004. Sursa: DEX 98 Premergător ≠… … Dicționar Român
înainte — ÎNAÍNTE adv. I. (Cu sens local) În faţă. ♦ În locul dintâi, în frunte. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Îndemn de a înainta. II. (Cu sens temporal) 1. Mai devreme, mai întâi. ♢ expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decât altcineva sau… … Dicționar Român
merge — MÉRGE, merg, vb. III. intranz. I. 1. A se mişca deplasându se dintr un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) A… … Dicționar Român
curgător — CURGĂTÓR, OÁRE, curgători, oare, adj. 1. (Despre ape) Care curge necontenit. 2. fig. (Despre vorbire, frază, stil) Cu debit bogat, uşor şi plăcut; fluent; cursiv. 3. (înv.; despre an, lună) Curent (I 2). – Curge + suf. ător. Trimis de ionel bufu … Dicționar Român
grad — GRAD, grade, s.n. 1. Nume dat mai multor unităţi de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper. Grad centezimal. Grad de latitudine. ♢ Grad de libertate = indice care arată posibilităţile de mişcare ale… … Dicționar Român
predecesor — PREDECESÓR, OÁRE, predecesori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care a precedat pe cineva într o funcţie, într un post, într o activitate etc., considerată în raport cu aceasta; antecesor, înaintaş. 2. s.m. (Mai ales la pl.) Strămoş, înaintaş … Dicționar Român
