- menajare
- MENAJÁRE, menajări, s.f. Faptul de a (se) menaja; menajament. – v. menaja.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MENAJÁRE s. 1. cruţare. (menajare unei persoane bolnave.) 2. menajament. (Să-i spui cu menajare.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimemenajáre s. f., g.-d. art. menajării; pl. menajăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMENAJÁRE s.f. Acţiunea de a (se) menaja şi rezultatul ei; cruţare, îngrijire. [< menaja].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.