menajament

menajament: MENAJAMÉNT, menajamente, s.n. (Adesea la pl.) Tact, grijă faţă de sensibilitatea şi susceptibilitatea unei persoane (pentru a o cruţa de neplăceri, de suferinţă etc.); menajare. – Din fr. ménagement.

Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

Menajament ≠ bruscheţe, brutalitate

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MENAJAMÉNT s. v. menajare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

menajamént s. n., pl. menajaménte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MENAJAMÉNT menajamente n. Procedeu de comportare folosit pentru a cruţa de neplăceri o persoană sensibilă. /<fr. ménagement

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MENAJAMÉNT s.n. Menajare. ♦ (Adesea la pl.) Tact, grijă faţă de sensibilitatea şi susceptibilitatea cuiva. [cf. fr. ménagement].

Trimis de LauraGellner, 28.10.2006. Sursa: DN

MENAJAMÉNT s. n. menajare. ♢ (pl.) tact, grijă faţă de sensibilitatea cuiva. (< fr. ménagement)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

menajamént — s. n., pl. menajaménte … Romanian orthography
menajare — MENAJÁRE, menajări, s.f. Faptul de a (se) menaja; menajament. – v. menaja. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MENAJÁRE s. 1. cruţare. (menajare unei persoane bolnave.) 2. menajament. (Să i spui cu menajare.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
bruscheţe — BRUSCHÉŢE s.f. Purtare sau atitudine aspră, grosolană, lipsită de menajamente faţă de cineva. – Din it. bruschezza. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Bruscheţe ≠ amabilitate, curtoazie, gentileţe, menajament, politeţe, galanterie… … Dicționar Român
brutalitate — BRUTALITÁTE, brutalităţi, s.f. Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală. – Din fr. brutalité. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Brutalitate ≠ amabilitate, delicateţe, galanterie, menajament, politeţe Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
cruţa — CRUŢÁ, cruţ, vb. I. tranz. 1. A ierta, a scuti (de pedeapsă); a se îndura de ..., a avea milă. ♢ expr. A cruţa viaţa cuiva = a lăsa pe cineva în viaţă (după ce i fusese hotărâtă moartea). 2. A trata (pe cineva) cu înţelegere; a menaja. ♦ A păzi,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias