apoziţie

apoziţie: APOZÍŢIE, apoziţii, s.f. 1. (gram.) Atribut care se află pe acelaşi plan cu cuvântul determinat (de obicei în cazul nominativ). 2. (med.) Depunere de celuloză în membrana celulei. – Din fr. apposition, lat. appositio, -onis.

Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

apozíţie s. f. → poziţie

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

APOZÍŢI//E apoziţiei f. Atribut substantival la cazul nominativ sau, mai rar, la cazul în care stă cuvântul determinat. [G.-D. apoziţiei] /<fr. apposition, lat. appositio, apoziţieonis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

APOZÍŢIE s.f. 1. Atribut substantival care stă la nominativ, indiferent de cazul în care este substantivul pe care îl determină sau (rar) care stă în acelaşi caz cu acesta. 2. (bot.) Creştere în grosime a membranelor celulare prin depunerea succesivă de straturi noi. [gen. -iei, var. apoziţiune s.f. / cf. fr. apposition, lat. appositio].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

APOZÍŢIE s. f. 1. atribut substantival, pronominal sau numeral, de obicei în cazul nominativ. ♢ orice construcţie sintactică de tip apoziţional. 2. (biol.) creştere în grosime a membrelor celulare prin depunerea succesivă a straturilor noi. (< fr. apposition, lat. appositio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

apozíţie — s. f., pl. apozíţii … Romanian orthography
apozitiv — APOZITÍV, Ă, apozitivi, e, adj. (gram.) Apoziţional. – Din fr. appositif. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98 APOZITÍV adj. v. apoziţional. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime apozitív adj … Dicționar Român
apoziţional — APOZIŢIONÁL, Ă, apoziţionali, e, adj. (gram.) Cu valoare de apoziţie; apozitiv. [pr.: ţi o ] – Din fr. appositionnel. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98 APOZIŢIONÁL adj. (gram.) apozitiv. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
apoziţiune — APOZIŢIÚNE s.f. v. apoziţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
avea — AVEÁ, am, vb. II. tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deţine. ♢ expr. (fam.) Ce am avut şi ce am pierdut = n am ce pierde; puţin îmi pasă. ♢ fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. ♢ loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea… … Dicționar Român
biet — BIET, BIÁTĂ, bieţi, biete, adj. 1. (Precedă nume de fiinţe) Vrednic de milă, de plâns; sărman. ♦ (Despre morţi) Regretat. 2. Vrednic de dispreţ; fără însemnătate, fără valoare. – cf. sl. b ĕ d i n ŭ. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias