apozitiv

apozitiv: APOZITÍV, -Ă, apozitivi, -e, adj. (gram.) Apoziţional. – Din fr. appositif.

Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX '98

APOZITÍV adj. v. apoziţional.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

apozitív adj. → pozitiv

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

APOZITÍV, -Ă adj. Cu caracter de apoziţie. [cf. fr. apositif].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

APOZITÍV, -Ă adj. care serveşte ca apoziţie; apoziţional. o propoziţie apozitivă = propoziţie cu rol de apoziţie, pe lângă (un element din) regentă. (< fr. appositif)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

apozitiv — ȁpozitīv (apozìtīv) m DEFINICIJA gram. naknadno dodana oznaka ETIMOLOGIJA vidi apozicija … Hrvatski jezični portal
apoziţional — APOZIŢIONÁL, Ă, apoziţionali, e, adj. (gram.) Cu valoare de apoziţie; apozitiv. [pr.: ţi o ] – Din fr. appositionnel. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98 APOZIŢIONÁL adj. (gram.) apozitiv. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sau — conj. 1. (Cu funcţie disjunctivă) Ori, fie: a) (Leagă noţiuni sau propoziţii care se exclud ca opuse sau contradictorii) Plânge sau râde? (Al doilea membru al disjuncţiei este o negaţie) Sunt sau nu sunt? b) (Leagă noţiuni sau propoziţii care se… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias