- marchiză
- MARCHÍZĂ, marchize, s.f. I. Soţie sau fiică de marchiz. II. 1. Acoperiş (de sticlă) prins într-o armătură de fier şi aşezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii. 2. Încăpere cu (acoperiş şi) pereţi cu numeroase geamuri, aşezată la intrarea unei case. 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi. III. Tip de inel de podoabă cu montură de pietre de formă ovală. – Din fr. marquise.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98marchíză s. f., g.-d. art. marchízei; pl. marchízeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARCHÍZ//Ă1 marchizăe f. Soţie sau fiică de marchiz. /<fr. marquiseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARCHÍZ//Ă2 marchizăe f. 1) Mic acoperiş sub formă de streaşină, fixat deasupra intrării principale a unei clădiri. 2) Mică încăpere cu pereţi de sticlă ce precedă intrarea într-o casă. /<fr. marquiseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARCHÍZĂ s.f. I. Soţie de marchiz. II. 1. Acoperiş mic, de obicei din sticlă, plasat deasupra intrării principale a unei case. 2. Mic vestibul cu pereţii de sticlă la intrarea unor case. 3. Cabină de locomotivă. 4. Fotoliu stil Ludovic al XIV-lea, cu spătar larg şi de înălţime redusă. [< fr. marquise].Trimis de LauraGellner, 26.05.2005. Sursa: DNMARCHÍZĂ s. f. I. soţie, fiică de marchiz. II. 1. acoperiş de sticlă, deasupra intrării principale a unei case. 2. mic vestibul cu pereţii de sticlă la intrare. 3. cabina mecanicului de locomotivă. III. inel de podoabă cu o montură de pietre de formă ovală. IV. numele unor pere zemoase. (< fr. marquise)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.