- marchiz
- MARCHÍZ, marchizi, 1. Titlu purtat, în societatea medievală apuseană, de către conducătorul unui comitat de frontieră; conducătorul militar al unei mărci3. 2. Titlu de nobleţe în unele ţări din Europa apuseană, superior aceluia de conte şi inferior aceluia de duce. 3. Persoană care poartă unul dintre aceste titluri. – Din fr. marquis.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MARCHÍZ s. margraf, (înv.) marchion. (A fost înnobilat marchiz.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimemarchíz s. m., pl. marchíziTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARCHÍZ marchizi m. (în unele ţări; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Reprezentant al nobilimii cu grad superior contelui şi inferior ducelui. /<fr. marquisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARCHÍZ s.m. Titlu nobiliar între duce şi conte; persoană care poartă acest titlu. [< fr. marquis].Trimis de LauraGellner, 20.10.2006. Sursa: DNMARCHÍZ s. m. titlu nobiliar între duce şi conte. (< fr. marquis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNmarchíz (marchízi), s.m. – Titlu nobiliar între duce şi conte. fr. marquis, cu fonetismul reconstituit pe baza f. – Der. marchiză, s.f. (nevasta marchizului; antreu), din fr. marquise; marchizat, s.n.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.