- manierism
- MANIERÍSM s.n. 1. Comportare manifestată prin lipsă de naturaleţe, artificialitate, afectare2. 2. Formalism în realizarea unei opere artistice sau literare, rezultat mai ales din folosirea mecanică şi repetată a anumitor procedee. [pr.: -ni-e-] – Din fr. maniérisme.Trimis de claudia, 17.04.2009. Sursa: DEX '98MANIERÍSM s. v. afectare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemanierísm s. n. (sil. -ni-e-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMANIERÍSM f. 1) Lipsă de naturaleţe în comportare. 2) Formalism în realizarea unei opere de artă, caracterizat prin tendinţa de a înzorzona cu elemente artificiale. /<fr. maniérismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMANIERÍSM s.n. 1. Afectare; superficialitate. 2. (med.) Comportament gestual afectat la unii schizofrenici. 3. (Arte) Procedeu formalist de realizare a unei opere literare sau artistice prin folosirea afectată şi insistentă a unor mijloace de expresie create de un altul sau de artist însuşi. 4. Curent artistic apărut în Italia în sec. XVI, care reprezintă în pictură o artă ce se adresează unei minorităţi cultivate. [pron. -ni-e-. / cf. fr. maniérisme, it. manierismo].Trimis de LauraGellner, 25.05.2005. Sursa: DNMANIERÍSM s. n. 1. lipsă de naturaleţe în comportare, afectare, afişare a unui mod de a fi altfel decât în realitate. ♢ ansamblu de procedee şi mijloace de expresie formaliste în realizarea unei opere literare sau artistice, care cultivă eleganţa şi rafinamentul, jocul nelimitat al fanteziei. 2. formă de artă practicată mai ales în Italia în sec. XVI şi XVII, prin efecte picturale rafinate, adresându-se unei minorităţi cultivate în materie artistică şi literară. 3. comportament gestual afectat, la unii schizofrenici. (< fr. maniérisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.