- manierist
- MANIERÍST, -Ă, manierişti, -ste, adj., s.m. şi f. 1. adj. Propriu manierismului; p.ext. şablonard. 2. adj., s.m. şi f. (Artist) adept al manierismului. [pr.: -ni-e-] – Din fr. maniériste.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98manieríst adj. m., s. m. (sil. -ni-e-), pl. manieríşti; f. sg. manierístă, pl. marierísteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMANIERÍ//ST1 manieriststă (manieristşti, manieristste) Care ţine de manierism; propriu manierismului. [Sil. -ni-e-] /<fr. maniéristeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMANIERÍ//ST2 manieriststă (manieristşti, manieristste) m. şi f. Adept al manierismului. [Sil. -ni-e-] /<fr. maniéristeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMANIERÍST, -Ă adj. Referitor la manierism, propriu manierismului. // s.m. şi f. Adept al manierismului; şablonard. [pron. -ni-e-. / < fr. maniériste].Trimis de LauraGellner, 09.10.2006. Sursa: DNMANIERÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al manierismului; formalist. (< fr. maniériste)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.