maliţiozitate

maliţiozitate
MALIŢIOZITÁTE, maliţiozităţi, s.f. (livr.) Maliţie. [pr.: -ti-o-] – Maliţios + suf. -itate. cf. it. m a l i z i o s i t á.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MALIŢIOZITÁTE s. v. răutate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

maliţiozitáte s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. maliţiozităţii; (fapte) pl. maliţiozităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MALIŢIOZITÁTE s.f. (Liv.) Maliţie, înţepătură, răutate. [pron. -ţi-o-. / cf. lat. malitiositas, it. maliziosità].
Trimis de LauraGellner, 19.10.2006. Sursa: DN

MALIŢIOZITÁTE s. f. însuşirea de a fi maliţios; înţepătură, răutate; maliţie. (< it. maliziosità)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • maliţiozitáte — s. f. (sil. ţi o ), g. d. art. maliţiozitäţii; (fapte) pl. maliţiozitäţi …   Romanian orthography

  • maliţie — MALÍŢIE, maliţii, s.f. (livr.) Înclinarea de a fi maliţios; răutate, maliţiozitate. ♦ Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă. [var.: maliţiúne s.f.] – Din fr. malice, lat. malitia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Maliţie ≠ mărinimie… …   Dicționar Român

  • răutate — RĂUTÁTE, (2, 3) răutăţi, s.f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ♢ loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, maliţios. 2. (pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (concr.) Faptă… …   Dicționar Român

  • rắu — (rea, pl. réi, réle), adj. – 1. Prost, hain, ticălos. – 2. Vătămător, dăunător, nefolositor, reprobabil, neruşinat. – 3. Crud, nedrept, cîinos. – 4. (adv.) Nefavorabil, neplăcut. – 5. (adv.) Mult. – 6. (s.n.) Neajuns, pricină de neplăcere. – 7.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”