maliţie

maliţie
MALÍŢIE, maliţii, s.f. (livr.) Înclinarea de a fi maliţios; răutate, maliţiozitate. ♦ Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă. [var.: maliţiúne s.f.] – Din fr. malice, lat. malitia.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Maliţie ≠ mărinimie
Trimis de siveco, 08.10.2006. Sursa: Antonime

MALÍŢIE s. v. răutate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

malíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. malíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. malíţiei; (fapte) pl. malíţii, art. malíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 08.10.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

MALÍŢIE f. 1) Înclinare spre rău; stare de spirit constând în plăcerea de a face rău. 2) Acţiune sau fapt răutăcios. [G.-D. maliţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. malice, lat. malitia
Trimis de siveco, 08.10.2006. Sursa: NODEX

MALÍŢIE s.f. (Liv.) Atitudine, vorbă răutăcioasă, ironică; maliţiozitate. [gen. -iei, var. maliţiune s.f. / cf. lat. malitia, fr. malice].
Trimis de LauraGellner, 08.10.2006. Sursa: DN

MALÍŢIE s. f. maliţiozitate. ♢ vorbă sau atitudine răutăcioasă. (< fr. malice, lat. matitia)
Trimis de raduborza, 26.05.2008. Sursa: MDN

malíţie (malíţii), s.f. – Viclenie, răutate. fr. malice. – Der. maliţios, adj., din fr. malicieux; maliţiozitate, s.f. (răutate).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • maliţiozitate — MALIŢIOZITÁTE, maliţiozităţi, s.f. (livr.) Maliţie. [pr.: ti o ] – Maliţios + suf. itate. cf. it. m a l i z i o s i t á. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MALIŢIOZITÁTE s. v. răutate …   Dicționar Român

  • maliţiune — MALIŢIÚNE s.f. v. maliţie. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MALIŢIÚNE s.f. v. maliţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • cârlig — CÂRLÍG, cârlige, s.n. 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect. ♢ loc. vb. A se face cârlig = a se strâmba; a se ghemui. 2. Prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care serveşte la scoaterea găleţii cu… …   Dicționar Român

  • maliţios — MALIŢIÓS, OÁSĂ, maliţioşi, oase, adj. (livr.; adesea adverbial) Răutăcios, caustic. [pr.: ti os] – Din fr. malicieux, lat. malitiosus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Maliţios ≠ mărinimos Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • răutate — RĂUTÁTE, (2, 3) răutăţi, s.f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ♢ loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, maliţios. 2. (pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (concr.) Faptă… …   Dicționar Român

  • răutăţie — răutăţíe s.f. (înv.) răutate, maliţie. Trimis de blaurb, 13.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • rắu — (rea, pl. réi, réle), adj. – 1. Prost, hain, ticălos. – 2. Vătămător, dăunător, nefolositor, reprobabil, neruşinat. – 3. Crud, nedrept, cîinos. – 4. (adv.) Nefavorabil, neplăcut. – 5. (adv.) Mult. – 6. (s.n.) Neajuns, pricină de neplăcere. – 7.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”