maică

MÁICĂ, maici, s.f. I. 1. (pop.) Mamă. ♦ Termen de politeţe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. Călugăriţă; termen cu care cineva se adresează unei călugăriţe. II. fig. (pop.) Izvor, cauză, origine. – Din bg., scr. majka.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



MÁICĂ s. (bis.) 1. Maica Domnului = madona (art.), născătoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfânta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Sfânta Fecioară, (înv.) bogorodniţa (art.), preacinstita (art.). 2. v. că-lugăriţă.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



MÁICĂ s. v. bunică, mamă, mamă-mare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



máică s. f., g.-d. art. máicii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



máica-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)

Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



poála-Máicii-Dómnului s. f.

Trimis de siveco, 18.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



MÁI//CĂ maicăci f. 1) (folosit şi ca termen de adresare) Femeie privită în raport cu copiii săi; mamă. ♢ De când maicăca m-a făcut de când sunt pe lume. 2) Femeie care face parte din tagma monahală; călugăriţă. 3) (folosit şi ca adresare respectuoasă) Femeie în vârstă; mamă. [G.-D. măicii] /<bulg., sb. majka

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



máică (-ci), s.f. – 1. Mamă. – 2. Maica Domnului "Fecioara Maria". – 2. Titlu dat călugăriţelor. – Mr., megl. maică. bg. majika, sb., cr. màika (Cihac, II, 103; Berneker, II, 8; Tiktin).

Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER