- achiziţie
- ACHIZÍŢIE, achiziţii, s.f. 1. Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. 2. Procurare de obiecte rare. ♢ expr. A face o achiziţie = a procura, în condiţii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar. ♦ (concr.) Bun obţinut prin achiziţie (1). – Din fr. acquisition, lat. acquisitio, -onis.Trimis de ana_zecheru, 31.07.2002. Sursa: DEX '98achizíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. achizíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. achizíţiei; pl. achizíţii, art. achizíţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficACHIZÍŢIE achiziţiei f. 1) Formă de comerţ care constă în procurarea de produse şi materiale pe baza unor contracte speciale; colectare. 2) Procurare de obiecte rare. 3) Obiect dobândit astfel. ♢ A face o achiziţie a procura un obiect de valoare. [G.-D. achiziţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. acquisition, lat. acquisitio, achiziţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXACHIZÍŢIE s.f. 1. Procurare, cumpărare de obiecte (rare) etc.; bunul obţinut prin acest mijloc. 2. Procurare de produse şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist pe calea unor contracte speciale. [gen. -iei, var. achiziţiune s.f. / cf. fr. acquisition, lat. acquisitio].Trimis de LauraGellner, 07.10.2004. Sursa: DNachiziţie, achiziţii s.f. lucru furat (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)Trimis de blaurb, 14.07.2007. Sursa: NeoficialACHIZÍŢIE s. f. 1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obţinut. 2. cumpărare de produse (agroalimentare) şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist. (< fr. acquisition, lat. acquisitio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.