achizitor

achizitor
ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ţie] + suf. -tor.
Trimis de ana_zecheru, 23.04.2008. Sursa: DEX '98

ACHIZITÓR s. colector. (achizitor de lapte.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

achizitór s. m., pl. achizitóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACHIZITÓR achizitori m. Persoană care se ocupă cu achiziţionarea de produse şi de materiale. /achizi[ţie] + suf. achizitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ACHIZITÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care se ocupă cu achiziţionarea de produse şi de materiale. [< achizi(ţie) + -tor].
Trimis de LauraGellner, 17.02.2006. Sursa: DN

achizitor, achizitori s.m. (intl.) hoţ (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 14.07.2007. Sursa: Neoficial

ACHIZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă de achiziţionarea de produse şi de materiale. (< germ. Akquisitor)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • achizitór — s. m., pl. achizitóri …   Romanian orthography

  • coachizitor — coachizitór s. m. (sil. co a ), pl. coachizitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  COACHIZITÓR, OÁRE s.m. şi f. Achizitor care cumpără ceva împreună cu altă persoană, tovarăş de cumpărare. [pron. co a . / < co +… …   Dicționar Român

  • colector — COLECTÓR, OÁRE, colectori, oare, adj., subst. 1. adj. (Despre vase, tuburi, bazine) În care se adună, se colectează gaze sau lichide. 2. s.n. Încăpere, recipient sau conductă pentru adunarea şi conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite… …   Dicționar Român

  • desface — DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) descompune în părţile componente. ♦ tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. tranz. şi refl. A (se) desprinde din locul sau …   Dicționar Român

  • vinde — VÍNDE, vând, vb. III. tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani. ♢ expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peştele din baltă) = a promite un lucru pe care nu l ai; a face planuri… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”