lustruitoare

lustruitoare
lustruitoáre s. f., g.-d. art. lustruitoárei; pl. lustruitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • lustruitor — LUSTRUITÓR, OÁRE, lustruitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care efectuează operaţia de lustruire. 2. s.n. Instrument confecţionat din oţel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care serveşte în legatorie la lustruirea legăturilor de… …   Dicționar Român

  • sclipi — SCLIPÍ, sclipesc, vb. IV. intranz. A luci (cu o lumină vie şi tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scânteia (din cauza unei emoţii), a avea o strălucire deosebită, nefirească. – cf. c l i p i . Trimis …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”