lingău

lingău
LINGẮU, lingăi, s.m. 1. Om căruia îi place să mănânce mult (mai ales de la alţii). 2. (Adesea adjectival) Om linguşitor şi slugarnic. – Linge + suf. -ău.
Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LINGĂU s. v. linguşitor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

lingău s. m., art. lingăul; pl. lingăi, art. lingăii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LINGẮ//U lingăui m. Persoană care vădeşte o comportare linguşitoare (mai ales în faţa superiorilor). /a linge + suf. lingăuău
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Hellinghaus — Otto Hellinghaus (* 23. März 1853 in Drolshagen; † 26. August 1935 in Münster) war ein deutscher Philosoph, Schriftsteller und Lehrer. Hellinghaus verwendete auch die Pseudonyme Otto Heinrichs und Otto Lingau. Leben Otto Hellinghaus wurde 1853… …   Deutsch Wikipedia

  • Schweißing — Svojšín …   Deutsch Wikipedia

  • Svojšín — Svojšín …   Deutsch Wikipedia

  • Franz Ziegler (BP) — Franz Ziegler (* 23. Juni 1899 in Lingau, Böhmen; † 30. Dezember 1949) war ein deutscher Politiker (CSU, später Bayernpartei). Leben Nach dem Abitur in Mies studierte er Rechtswissenschaften in Prag und promovierte dort zum Dr. jur. Seit 1930 war …   Deutsch Wikipedia

  • Otto Hellinghaus — (* 23. März 1853 in Drolshagen; † 26. August 1935 in Münster) war ein deutscher Philosoph, Schriftsteller und Lehrer. Hellinghaus verwendete auch die Pseudonyme Otto Heinrichs und Otto Lingau. Leben Otto Hellinghaus wurde 1853 als erstes Kind des …   Deutsch Wikipedia

  • blidar — BLIDÁR, (1, 2) blidari, s.m., (3) blidare, s.n. 1. S. m. Meşteşugar care face blide. 2. S. m. Lingău, linge blide, linge talere. 3. S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. – Blid + suf. ar. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa:… …   Dicționar Român

  • lingareţ — LINGÁREŢ adj. v. avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesăţios, pofticios. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  LINGÁREŢ s. v. lingău, linguşitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  lingáreţ adj. m., pl …   Dicționar Român

  • linge — LÍNGE, ling, vb. III. tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a şterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. ♢ expr. A şi linge degetele (sau buzele) ori… …   Dicționar Român

  • linguşitor — LINGUŞITÓR, OÁRE, linguşitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care (se) linguşeşte, căruia îi place să linguşească; adulator. – Linguşi + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LINGUŞITÓR s., adj. 1. s. lingău, (reg.)… …   Dicționar Român

  • periuţă — PERIÚŢĂ, periuţe, s.f. 1. Diminutiv al lui perie. ♦ Epitet peiorativ dat unui om linguşitor. 2. (reg.) Segment al piciorului albinei acoperit cu fire păroase. [pr.: ri u ] – Perie + suf. uţă. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”