linge

linge
LÍNGE, ling, vb. III. tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a şterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. ♢ expr. A-şi linge degetele (sau buzele) ori (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua şi ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzaţii de plăcere etc.). ♢ Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) s.m. = (fam.) om care trăieşte pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (fam.) A linguşi cu slugărnicie. – lat. lingere.
Trimis de cornel, 28.10.2008. Sursa: DEX '98

LÍNGE vb. (fig.) a se pieptăna. (Pisicile se linge.)
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime

LÍNGE vb. v. flata, linguşi, măguli.
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime

LINGE-BLÍDE s. v. parazit
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

lingé vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ling, imperf. 3 sg. lingeá, perf. s. 1 sg. linséi, 1 pl. línserăm; part. lins
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

A LÍNGE ling tranz. 1) (mai ales despre animale) A netezi cu limba (în semn de afecţiune). 2) (mâncare) A lua câte puţin cu limba, atingând în mod repetat. ♢ A-şi linge degetele a încerca o plăcere deosebită mâncând ceva gustos. 3) fig. fam. A linguşi în mod înjositor. ♢ Linge-blide om care trăieşte pe socoteala altora; trântor; parazit. /<lat. lingere
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: NODEX

línge (líng, líns), vb. – 1. A atinge cu limba. – 2. A linchi. – 3. A măguli, a peria, a adula. – Mr. (a)lingu, (a)limşu, (a)lindzire, megl. ling, istr. ling, lins, linje. lat. lĭngĕre (Puşcariu 978; Candrea-Dens., 999; REW 5066; Pascu, I, 32), cf. v. it. lingere (friul. lenzi, sicil. lingiri, sard. linghere, cf. Battisti, III, 2238). Der. lingău, s.m. (linge-blide; parazit); linge-talere, s.m. (lipitoare, parazit); lingăi, vb. (Trans., a linguşi); lingăreţ, adj. (lacom, hulpav); lingări, vb. (a fi parazit, a mînca pe spinarea altuia; a păcăli, a linguşi); lingăritură, s.f. (înv., linguşitură, măgulitură); linguşi, vb. (a peria, a înşela, a adula), cu suf. expresiv -şi; linguşeală, s.f. (linguşire, adulaţie, josnicie); linguşitor, adj. (mincinos, care linguşeşte); prelinge, vb. (a linge; a se scurge, a curge un lichid care scapă dintr-un recipient poros sau spart, refl., a aluneca), cu pref. pre-.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • linge — [ lɛ̃ʒ ] n. m. • XIIIe « chemise »; adj. « de lin » XIIe; lat. lineus 1 ♦ Ensemble des pièces de tissu en coton, lin ou fibres synthétiques, servant aux besoins du ménage. Linge fin, gros linge. Linge blanc, de couleur. Linge de maison (pour le… …   Encyclopédie Universelle

  • linge — LINGE. s. m. Toile coupée selon les differents usages à quoy on la veut employer, soit pour sa propre personne, soit pour les diverses necessitez du mesnage, &c. Beau linge. gros linge. menu linge. linge fin. linge plein. linge ouvré. linge… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Linge — 〈[ lɛ̃:ʒ] f.; ; unz.; schweiz.〉 Wäsche (in Hotels) [frz., „Wäsche“] * * * Linge [lɛ̃:ʒ], die; [frz. linge, Substantivierung von: afrz. linge < lat. lineus = ↑ 1leinen] (schweiz. Hotelw.): Wäsche. * * * Linge [lɛ̃:ʒ], die; [frz. linge,… …   Universal-Lexikon

  • Lingé — País …   Wikipedia Español

  • Linge — [lɛ̃:ʒ] die; <aus gleichbed. fr. linge, eigtl. »linnen«, dies zu lat. lineus »aus Leinen«> (schweiz.) Wäsche …   Das große Fremdwörterbuch

  • Linge — Linge, Fluß in den niederländischen Provinzen Geldern u. Südholland, entspringt bei Doornenburg in Geldern, fällt bei Gorinchen in die Merve, ist, weil er die Gegend versumpfte, durch einen Kanal 1818 ins Meer abgeleitet worden …   Pierer's Universal-Lexikon

  • linge — LINGE: On n en montre jamais trop, jamais assez …   Dictionnaire des idées reçues

  • Linge — 〈 [lɛ̃:ʒ] f.; Gen.: ; Pl.: unz.; schweiz. Hotelgewerbe〉 Wäsche [Etym.: frz., »Wäsche«] …   Lexikalische Deutsches Wörterbuch

  • lingé — lingé, e adj. Bien habillé …   Dictionnaire du Français argotique et populaire

  • linge — (lin j ) s. m. 1°   Toile de lin, de chanvre ou de coton, employée aux divers besoins du ménage. Ouvrière en linge. Vieux linge. Linge sale. •   Il faut à son corps [de Jésus mort] cent livres de baume du plus précieux, et un linge très fin et… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”