lingurea — LINGUREÁ, ÍCĂ, lingurele, s.f. 1. Mică plantă medicinală din familia cruciferelor, cu frunze crestate, cu flori albe grupate în ciorchini, întrebuinţată în combaterea afecţiunilor scorbutice, pulmonare etc. (Cochlearia officinalis). 2. (pop.)… … Dicționar Român
furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… … Dicționar Român
linguric — LINGURÍC s.n. v. lingurică. Trimis de gall, 08.04.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
lingură — LÍNGURĂ, linguri, s.f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr o parte ovală scobită şi dintr o coadă. ♢ expr. (fam.) A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat… … Dicționar Român
lângoare — LÂNGOÁRE s.f. v. lingoare. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÂNGOÁRE s. v. afecţiune, boală, maladie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime MINTA LÂNGÓRII s. v. izma broaştei, menta broaştei. Trimis de siveco,… … Dicționar Român