avid — AVÍD, Ă, avizi, de, adj. Stăpânit de dorinţe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ♦ (peior.) Cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. – Din fr. avide, lat. avidus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
lăcomi — LĂCOMÍ, lăcomesc, vb. IV. intranz. şi refl. A pofti ceva cu lăcomie; a râvni la ceea ce aparţine altuia. ♦ refl. A se lăsa cuprins, stăpânit de lăcomie, a se arăta fără cumpătare. – Din lacom. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
aprig — ÁPRIG, Ă, aprigi, ge, adj. 1. (Adesea adverbial) Iute, înfocat, nestăpânit. 2. (Adesea adverbial) Aspru2, crunt, nemilos, înverşunat. 3. Lacom, hrăpăreţ. Om aprig la câştig. 4. fig. (înv.; despre un loc, un teritoriu etc.) Care este greu de… … Dicționar Român
cupid — CUPÍD, Ă, cupizi, de, adj. (livr.) Apucător, avid de câştig; lacom, hrăpăreţ. – Din fr. cupide, lat. cupidus. Trimis de LauraGellner, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 CUPÍD adj. v. aprig, apucător, avid, hrăpăreţ, lacom, neîndestulat, nesătul. Trimis… … Dicționar Român
insaţiabil — INSAŢIÁBIL, Ă, insaţiabili, e, adj. (Rar) Care nu se poate sătura (cu nimic), nesăţios, lacom. [pr.: ţi a ] – Din lat. insatiabilis, fr. insatiable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INSAŢIÁBIL adj. v. avid, lacom, mâncăcios, nesătul … Dicționar Român
lăcomie — LĂCOMÍE, lăcomii, s.f. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult; fig. dorinţă necumpătată de câştig, de avere etc.; aviditate. ♢ loc. adv. Cu lăcomie = lacom. – Lacom + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
rapace — RAPÁCE, rapaci, ce, adj. (livr.) Hrăpăreţ, lacom, apucător, hapsân. – Din fr., it. rapace, lat. rapax – acis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RAPÁCE adj. v. aprig, apucător, hrăpăreţ, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor … Dicționar Român
lăcomos — LĂCOMÓS adj. v. avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesăţios, pofticios. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime lăcomós adj. m., pl. lăcomóşi; f. sg. lăcomoásă, pl. lăcomoáse … Dicționar Român
nesăţios — NESĂŢIÓS, OÁSĂ, nesăţioşi, oase. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se mulţumeşte cu ce are, care caută să obţină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (2). 2. Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saţ la mâncare, la… … Dicționar Român
rechin — RECHÍN, rechini, s.m. 1. (La pl.) Gen de peşti marini răpitori având corpul acoperit cu solzi mărunţi, aspri, cu coada formată din doi lobi inegali, care ajung uneori la 15 metri lungime, cu cinci fante branhiale pe laturile capului si cu schelet … Dicționar Român
