jelire

jelire
JELÍRE s.f. Acţiunea de a (se) jeli; plângere, tânguire. – v. jeli.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

JELÍRE s. 1. bocire, plângere, plâns, (pop.) jeluială, jeluire. (jelire mortului.) 2. v. văitare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

jelíre s. f., g.-d. art. jelírii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • bocire — BOCÍRE, bociri, s.f. Acţiunea de a (se) boci. – v. boci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOCÍRE s. 1. v. jelire. 2. v. văitat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bocíre s. f …   Dicționar Român

  • jeluială — JELUIÁLĂ, jeluieli, s.f. Jeluire. [pr.: lu ia ] – Jelui + suf. eală. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JELUIÁLĂ s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, la mentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire …   Dicționar Român

  • jeluire — JELUÍRE, jeluiri, s.f. Acţiunea de a (se) jelui şi rezultatul ei; plângere, tânguire, jeluială. ♦ (concr.) Reclamaţie, jalbă. – v. jelui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JELUÍRE s. v. văitat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • obidire — OBIDÍRE, obidiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) obidi şi rezultatul ei; suferinţă, chin, amar; asuprire, împilare. – v. obidi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OBIDÍRE s. v. amărăciune, asuprire, bo ceală, bocire, bocit …   Dicționar Român

  • olecăire — OLECĂÍRE s. v. boceală, bocire, bocit, căi nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văi tătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • olălăire — OLĂLĂÍRE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură. Trimis de siveco, 02.12.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • plângere — PLẤNGERE, plângeri, s.f. Acţiunea de a (se) plânge. 1. Plâns1, jeluire, tânguire. ♢ Valea plângerii = lumea, pământul (considerate uneori ca loc de suferinţă). 2. Sesizare a unui organ de jurisdicţie în vederea exercitării controlului asupra unui …   Dicționar Român

  • plâns — PLÂNS1, plânsuri, s.n. Faptul de a (se) plânge; tânguire; (concr.) lacrimi; plânset, plânsoare. ♢ loc. adj. De plâns = care provoacă milă, vrednic de milă, jalnic. – v. plânge. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PLÂNS2, Ă, plânşi,… …   Dicționar Român

  • văicăreală — VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s.f. (pop. şi fam.) Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicăreşte; tânguire, lamentare, plânset. – Văicări + suf. eală. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂICĂREÁLĂ s. v. boceală, bocire,… …   Dicționar Român

  • văierare — VĂIERÁRE, văierări, s.f. (reg.) Faptul de a se văiera; vaiet. [pr.: vă ie ] – v. văiera. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂIERÁRE s. v. boceală, bocire, bocit, căi nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”