- izolatoare
- izolatoáre s. f., pl. izolatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
izolatoare
Look at other dictionaries:
izolatoáre — s. f., pl. izolatoáre … Romanian orthography
izolatór — I. adj. m., pl. izolatóri; f. sg. şi pl. izolatoáre II. s. n., pl. izolatoáre III. s. m., pl. izolatóri … Romanian orthography
izolator — IZOLATÓR, OÁRE, izolatori, oare, adj., s.n. 1. adj. Care izolează, 2. s.n. Corp, material rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă fabricată dintr un astfel de material. care serveşte la izolare. – Din fr. isolateur. Trimis de… … Dicționar Român
pertinax — PERTINÁX s.n. Material electroizolant, cu aspect lucios şi neted, obţinut din straturi suprapuse de hârtie cu capacitate mare de absorbţie şi impregnată cu răşini sintetice. – Din fr. pertinax, germ. Pertinax. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004.… … Dicționar Român
azbest — AZBÉST s.n. Minereu fibros şi mătăsos de culoare albă, din care se fac diferite piese şi ţesături neinflamabile şi izolatoare. [acc. şi: ázbest – var.: asbést s.n.] – Din fr. asbeste. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 azbést s. n … Dicționar Român
bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… … Dicționar Român
dielectric — DIELÉCTRIC, Ă, dielectrici, ce, adj., s.n. 1. adj. Care izolează din punct de vedere electric; izolator. ♢ Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conţine între armături o substanţă izolatoare şi… … Dicționar Român
electroporţelan — ELECTROPORŢELÁN s.n. Varietate de porţelan folosit la confecţionarea izolatoarelor pentru liniile de distribuţie a curentului electric şi de telecomunicaţii. – Electro + porţelan. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
izolirband — IZOLIRBÁND s. n. bandă izolatoare. (< germ. Isolierband) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
magnezit — MAGNEZÍT s.n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă gălbuie sau brună, folosit în industrie. [var.: magnezítă s.f.] – Din fr. magnésite. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MAGNEZÍT s. (min.) (pop.) spumă de mare. Trimis de… … Dicționar Român
