iriţă

iriţă
iríţă s.f. (reg.) 1. torţel, cuscută, iniţă. 2. grâu roşu de vară.
Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR

iríţă s.f. – 1. Varietate de grîu timpuriu. – 2. Cuscută, cuscuta-inului (Cuscuta europaea). – var. ieriţă. sl. jarica, erica (Cihac, II, 149; Conev 47; Drăganu, Dacor., V, 328), cf. bg., slov., cr., rus. jarica, pol. jarzyca. Sensul al doilea este rezultat al unei confuzii cu iniţă. Aceleiaşi rădăcini sl. îi aparţine ghircă (var. hircă, ircă), s.f. (varietate de grîu timpuriu, Triticum durum), din sl. jarka, rus., rut. girka. Ariuş, adj. (timpuriu, se spune în Olt. şi Banat despre anumite varietăţi de mere), pe care Drăganu, Dacor., V, 328, îl derivă din sb. jaruch "timpuriu", pare a fi suferit în fonetism influenţa mag. erös "tare", de unde provine şi iriş, adv. (Trans., mult, considerabil).
Trimis de blaurb, 05.03.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • irita — IRITÁ, irít, vb. I. tranz. şi refl. 1. A (se) enerva, a (se) înfuria. 2. A (se) produce o uşoară congestie sau o inflamaţie dureroasă. – Din fr. irriter, lat. irritare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IRITÁ vb. 1. v …   Dicționar Român

  • irită — IRÍTĂ, irite, s.f. Inflamaţie a irisului, care se manifestă prin dureri locale, imposibilitate de a suporta lumina, prin contracţia pupilei, decolorarea irisului etc. – Din fr. iritis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  irítă s. f., pl.… …   Dicționar Român

  • iritá — vb., ind. prez. 1 sg. irít, 3 sg. şi pl. irítã …   Romanian orthography

  • Irita Bradford Van Doren — (March 16, 1891 December 18, 1966) was an American literary figure and editor of the New York Herald Tribune book review for 37 years. Born Irita Bradford in Birmingham, Alabama, her family moved to Tallahassee, Florida when she was four. Her… …   Wikipedia

  • īrita — ईरित …   Indonesian dictionary

  • īritâ̱kūta — ईरिताकूत …   Indonesian dictionary

  • ud-īrita — उदीरित …   Indonesian dictionary

  • ud-īrita-dhī — उदीरितधी …   Indonesian dictionary

  • enerva — ENERVÁ, enervez, vb. I. tranz. şi refl. A face să şi piardă sau a şi pierde calmul, a şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. – Din fr. énerver. Trimis de claudia, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • Munto — Genre Fantasy Original video animation Directed by Yoshiji Kigami Studio Kyoto Animation Licensed by …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”