- interpelare
- INTERPELÁRE, interpelări, s.f. Faptul de a interpela; (concr.) conţinutul unei interpelări; interpelaţie. – v. interpela.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98INTERPELÁRE s. (pol.) interpelaţie.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeinterpeláre s. f., g.-d. art. interpelării; pl. interpelăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINTERPEL//ÁRE interpelareări f. Întrebare adresată în şedinţă publică de către un deputat în parlament unui membru al guvernului, pentru a-i cere explicaţii asupra unui fapt. /v. a interpelaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINTERPELÁRE s.f. 1. Acţiunea de a interpela; interpelaţie. ♦ Întrebare (adresată de obicei în parlament de către un deputat unui ministru) prin care se cere o explicaţie (referitoare la rezolvarea unei chestiuni, a unor acte etc.). 2. (Rar; la pl.) Întrebări, somaţii. [< interpela].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNINTERPELÁRE s. f. întrebare (adresată în parlament de către un deputat unui ministru) prin care se cere o explicaţie referitoare la rezolvarea unei chestiuni; interpelaţie. (< interpela)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.